• 17 APR 16

    CANCERUL RENAL

    Cancerul renal reprezintă a 3-a formă de cancer urogenital cel mai răspândit după cancerul prostatic și de vezică.

    O incidență mai crescută în prezent e dată și de avansarea tehnicilor imagistice de diagnostic.

    Nu există o cauză etiologică bine definită însa expunerea la factori toxici ca fumatul, metale grele, crește incidența cancerului renal. Deasemenea obezitatea și hipertensiunea favorizează apariția tumorilor de rinichi.

    ANATOMIE

    Rinichii se află in spațiul retroperitoneal  la nivelul ultimelor coaste, cu dimensiuni medii de 12/6 cm. Rinichiul drept se află sub ficat , iar cel stâng sub splină. Funcția rinichilor este de eliminare a compușilor de metabolism și de menținere a echlibrului electrolitic și acidobazic în corpul uman.

    SIMPTOMATOLOGIE

    În trecut se folosea așa numita triadă: durere în flanc, hematurie și masă tumorală palpabilă. În prezent aceste simptome se întalnesc destul de rar (6-10%) , datorită avansului tehnologic în domeniul imagistic (ecografie, tomografie)  prezența tumorii se depistează mai devreme.  Simptomatologia paraneoplazică se intâlnește în aproximativ 30% din cazuri și este dată de prezența hiperglobulinemiei, nivelului crescut de calciu, fosfataza alcalină, uneori chiar și insuficiență renală. Durerile osoase sunt asociate metastazelor osoase și de multe ori sunt  primele simptome ale acestui tip de cancer.

    DIAGNOSTIC ȘI INVESTIGAȚII IMAGISTICE

    De obicei primul care ridică suspiciunea de formațiune tumorala renală este medicul ecografist. Apoi investigațiile sunt completate cu tomografie abdominală sau rezonanță magnetică nucleară. Se pune în evidență mărimea tumorii, dacă depașește sau nu rinichiul, starea celuilalt rinichi, prezența de metastaze și dacă este extinsă la nivelul venei renale și a venei cave inferioare.

    În caz că pacientul prezintă semne neurologice se va efectua tomografie sau rezonanță magnetică cerebrală. Prezența de dureri osoase sau fracturi de oase necesita efectuarea unei scintigrafii osoase.

    TRATAMENT

    Tratamentul chirurgical este singurul tratament curativ pentru cancerul renal.

    Pentru tumorile localizate cu dimensiuni de până la 7 cm (stadiul 1a și 1b) se va efectua nefrectomie parțială, adica extirparea doar a tumorii cu păstrarea rinichiului.

    Pentru tumorile de peste 7 cm se va efectua nefrectomie radicală și suprarenalectomie în funcție de poziția tumorii. În cazuri selectate, ca de exemplu rinichiul unic, se poate efectua nefrectomie parțială dar cu păstrarea limitelor de siguranță  oncologică.

    Chirurgia  laparoscopică este tot mai des folosită în chirurgia rinichiului, totuși pentru tumori mari  se va lua în considerare chirurgia clasică.

    Pentru rinichi unic chirurgia clasică este recomandată ca tratament standard.

    Alte proceduri:

    • Crioablația
    • Ablația tumorală cu radiofrecvență (RFA)
    • Ablația cu ultrasunete de frecvență înaltă (HIFU)

    Aceste proceduri sunt indicate pentru pacienți cu predispoziție genetică de dezvoltare a tumorilor multiple; tumori renale bilaterale; pacienți cu risc crescut de insuficiență renală postoperatorie, pacienți vârstnici. Totuși nu există suficiente date pentru a concluziona eficiența acestor procedee.

    TRATAMENTUL TUMORILOR CU METASTAZE LA DISTANȚĂ

    Se va efectua extirparea metastazelor daca este posibil și de asemenea se administrează tratament cu interferon și interleukina-2  în combinație cu bevacizumab.  Inovațiile recente în biologia moleculară  au dus la dezvoltarea unor preparate inhibitorii de neo-angiogeneză cu rezultate încurajatoare.

    URMĂRIREA POSTOPERATORIE

    Dupa intervențiile chirurgicale cu viză curativă se va efectua radiografie pulmonară si ecografie abdominală, inițial la 6 luni apoi anual pana la 5 ani. În unele cazuri se va efectua tomografie de control la 6 luni, 2 ani și 6 ani. În tumorile cu risc înalt de recidivă se va efectua tomografie abdominală de control anual.

    PRONOSTIC

    Pentru pacienții fără metastaze atât nefrectomia parțiala cât și nefrectomia radicală au un pronostic foarte bun, cu supraviețuire de de 95% la 5 ani de la operație.

    Pacienții cu metastaze au o supraviețuire de 25-30% la 5 ani.